Comisarul european Cioloş vrea să reformeze politica agricolă

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, vrea să reformeze politica agricolă a Europei în sensul de a-i obliga pe fermierii europeni să îndeplinească un minim de reglementări privind clima şi mediul, dar opoziţia lobby-ului agricol ameninţă să-i deraieze planurile. Acest lucru va fi în detrimentul cetăţenilor, care se aşteaptă să plătească pentru un domeniu puternic subvenţionat dar care promovează practici dăunătoare pentru mediu, scrie Der Spiegel, citat de Agerpres.UE intenţionează să cheltuiască aproximativ 60 de miliarde de euro, sau aproximativ 40% din întregul buget al UE, pentru agricultură numai în acest an. Sunt bani mulţi pentru un sector economic care generează sub 2% din PIB-ul blocului şi foloseşte sub 6% din forţa sa de muncă.
Proprietarii de terenuri primesc o mare parte din bani sub formă de plăţi directe. Ani de zile, plata medie în Germania a fost de peste 300 euro pe hectar, chiar pentru terenurile care nu sunt cultivate. Principalii beneficiari ai acestei politici, potrivit autorilor revistei ''Der Kritischer Agrarbericht'' (Raport agricol critic), sunt "operaţiunile agricole la scară largă, eficientizate, care primesc plăţi anuale de până la 120.000 de euro per angajat".

În Germania, 1,9% din afaceri obţin aproximativ 30% din plăţi, iar acestea nu sunt întotdeauna ferme. Cluburi de hochei, familii aristocratice şi companii precum producătorul de bomboane Haribo şi de zahăr Südzucker şi Nordzucker beneficiază de asemenea de subvenţiile agricole ale UE. În 2009, şi contractorul din apărare Rheinmetall a primit o sumă importantă de bani pentru că a plantat copaci într-o fostă zonă de instrucţie cu tancuri.
Agricultorii care-şi conduc fermele diferit de cursul dominant sunt cele rămase fără nimic pe termen lung. E o contradicţie pe care comisarul Cioloş o cunoaşte foarte bine. În România sa natală, a vizitat numeroase ferme agricole mari înfiinţate sub fostul regim Ceauşescu. Chiar şi astăzi există încă zone în care solul a fost epuizat, satele au fost abandonate, terenurile năpădite iar apele subterane contaminate. Parţial, experienţa din România l-a determinat pe Cioloş să-şi dezvăluie propunerea de reformă în octombrie 2011, care vizează să oblige fermierii europeni să îndeplinească un minim de reglementări privind clima şi mediul. "Subvenţiile nu sunt un drept din naştere", spune comisarul. "Cei care se aşteaptă la miliarde din banii contribuabililor ar trebui să facă ceva în schimb", adaugă el. Ideile sale nu sunt chiar atât de revoluţionare, consideră Der Spiegel. De exemplu, vrea să pună capăt practicii neîngrădite de a ara păşunile pentru a le transforma în terenuri arabile - un proces care eliberează cantităţi masive de gaze cu efect de seră. Cioloş vrea să oprească tendinţa spre monocultură cu rotaţia culturilor mai amplă, care va elimina nevoia de tone de îngrăşăminte chimice mari consumatoare de energie. El vrea totodată să vadă că 7% din terenul agricol este transformat în "zone prioritare de mediu", interzise utilizării substanţelor chimice şi metodelor înalt tehnologizate de cultivare. Noţiunea de "ecologizare" se află în centrul pachetului propunerilor lui Cioloş.